emotiile m-au coplesit; am incercat in fiecare zi din saptamana aceasta sa imi astern gandurile si simtirile insa astazi mi-am facut curaj si o sa incerc sa scriu cateva randuri.
Incerc sa traiesc din plin aceasta zi, sa storc fiecare picatura din minutele ce tind sa se acumuleze pana la expirarea timpului petrecut in doi. Au fost ani minunati, frumosi, plin de iubire; misterul abia acum incepe asupra vietii noastre de cuplu, cum vom fi ca parinti? ne vom descurca? vom impartasi aceleasi principii in ceea ce priveste noua viata care va da totul peste cap?! pasesc cu teama in aceasta ultima zi si imi doresc ca privind in urma sa nu inteleg cum am putut trai pana acum doar in doi.
Am emotii...oare va fi intreaga?va avea tot ce ii trebuie unei fiinte omenesti? va fi sanatoasa? restul conteaza mai putin in aceste momente.
Au fost luni grele si lungi insa odata obisnuita cu aceasta noua forma a corpului, am facut tot ce mi-a stat in putinta sa fac totul sa para minunat, intrucat stiam ca va avea un termen de expirare. Mi-a facut o deosebita placere sa simt fiecare miscare a noii fiinte, sa simt fiecare sughit, fiecare tresarire si sa ajung sa imi iubesc parti ale corpului pe care nici nu le constientizam inainte.
Imi doresc ca viata ei sa fie plina de tariri, si bune si rele, sa aiba sufletul curat si usor iar la final sa ramana doar un zambet!
Mara, te iubim si abia asteptam sa te vedem maine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu