Desi detest minciuna si tot ce atrage dupa sine sunt momente in care mi-as dori din tot sufletul sa fi mintit, sa iti retragi toate cuvintele ale caror sunete le aud si acum intr-un ecou indepartat si ma dor aproape la fel de tare ca atunci cand le-ai rostit prima data.
Acum mi-as dori sa imi spui ca a fost doar un alt joc ale carui reguli nu le stii nici tu dar in conceptia ta m-ai descalificat, declarandu-ma invinsa inca de la inceput.Un joc in doi in care principalul scop pe care trebuie sa il implinim este acela de a ne rani unul pe celalat din ce in ce mai tare pana cand ranile noastre vor deveni ulceratii cronice, fara speranta de vindecare. Imi plac jocurile, imi amintesc de copilarie, cand incarcate de naivitate si inocenta imi spuneau ca prietenia este cel mai de pret lucru in viata mea. Acum jocul nu se mai naste din dorinta spontana de a ne bucura unul de celalat, din dorinta de a fi in competitie unul cu celalalt, de a proclama drept cea mai frumoasa zi cea in care am iesit pe primul loc, si ranile reprezentau doar o corespondenta in lumea fizica a efortului si a dorintei de castig; acum jocul raneste inca inainte de a incepe, ma raneste si ne raneste cu fiecare nivel completat, suntem sadici ca inca noi continuam sa il jucam desi sangeram si sangerez si ma doare totul atat de tare incat nu pot nici macar sa plang. Iti promit ca te las sa castigi, te las sa te proclami invingator, doar sa incetezi acest carusel care nu se mai opreste si cu fiecare intoarcere, omoara cate o parte din oaza destinata cordului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu